Coman lupu universitatea bucureşti împrumutul lingvistic

By | Friday, May 7, 2021

Navigare

  • Universitatea din București
  • Neologismele limbii romane
  • Studii romanice
  • Universitatea din București

    În originalul lingvistic M. Bucureşti şi Literaturi Iberoromanice universitatea italiană. Înmatriculare împrumutul după 1 octombrie În lupu folclorice coman, construcţia într-o bună zi nu va putea fi relevată. Fără îndoială, atâta vreme cât reprezintă încă, atât la noi, cât și în alte limbi, componente ale termenilor din variatele domenii ale științei și au, majoritatea, caracter internațional.

    Coman lupu universitatea bucureşti împrumutul lingvistic

    De regulă, adjectivul, desemantizat, este inclus în structuri tradiţionale preexistente: — germ. Tag ;20 — it. La rigoare, ea ar putea fi explicată pur şi simplu ca un calc frazeologic după fr. COSTA, de unde şi rom. Materialul documentar pe care Th. Hristea îşi sprijină analiza este reprezentat de numai două citate: unul din presa din perioada interbelică Marea finanţă stă cot la cot cu nobleţa autentică. Universul , în DA s. Hasdeu cu structura coastă la coastă; vom reveni asupra acestor două atestări, pentru a le analiza şi evalua, împreună cu multe alte citate.

    Am descoperit relativ puţine atestări textuale cinci din secolul al lea, cea mai veche fiind din Cronica Banatului, —, de Nicolae Stoica de Haţeg ceea ce concordă cu opinia lui Th. Stoica, Cron. Glosar, p. Russo, Scrieri ed. Haneş, , Istoria mărturiseşte că în lumea romană, pe lângă limba oficială latină, trăia [sic! Hasdeu, Publicistica politică. Oprişan, , p. Petrecem cot la cot lângă d[omnul] Manolache Iepureanu şi d[omnul] Petre Grădişteanu.

    Hristea , Dobrogeanu-Gherea, Opere complete, I ed. Coşbuc, Coloana de atac, în Scrieri alese, II ed. Călinescu, Enigma Otiliei: Făcuse cunoştinţă cu câteva studente emancipate, de purtări îndoielnice, care luau parte la petreceri cot la cot cu studenţii. Blaga, Trilogia culturii: Casele săseşti stau cot la cot, alcătuind împreună un singur mare zid către stradă, severe, cu ferestre înalte, care nu îngăduie nici o privire dinafară. Blaga, Hronicul şi cântecul vârstelor: Aşezările omeneşti ale Şugagului erau rare, răsfirate pe mari întinderi; numai miezul satului se alegea vederii cu case mai strânse, uneori cot la cot.

    Locuţiunea mai apare la scriitori şi oameni de cultură precum Emil Gârleanu, N. Popescu; Mircea Cărtărescu şi mulţi alţii. Examinând aceste atestări, am ajuns la concluzia că, aşa cum a afirmat Th. Hristea, unele dintre ele — cele în care se face referire la persoane, insistându-se pe ideea de solidaritate — corespund din punct de vedere semantic cu fr. Hasdeu, C. Bogdan, , fiind vorba, de această dată, de o traducere din franceză.

    Expresia menţionată este înregistrată în DLR s. Golescu, Starea Ţării Româneşti IV: Mă legară cot la cot de îmi plesnea pieptul. Bolintineanu, Doritorii nebuni roman , în Opere, V ed. Sion, Suvenire contimpurane, vol.

    Caragiale, Al. În secolul al lea, am notat aceeaşi structură la Duiliu Zamfirescu, Tudor Arghezi, Ion Barbu, Barbu Delavrancea, Constantin Stere şi la alţi scriitori, cu menţiunea că, pe măsură ce ne apropiem de zilele noastre şi chiar începând cu mijlocul secolului al lea, atestările cu expresia a lega pe cineva cot la cot devin din ce în ce mai rare.

    Avem toată convingerea că expresia a lega pe cineva cot la cot reprezintă un fapt al limbii populare. Este vorba de o creaţie internă, independentă de orice eventuale modele externe.

    Afirmăm acest lucru deoarece am descoperit expresia dată în mai multe culegeri de texte dialectale sau populare: ante , Teodorescu, Poezii Pop. Alte atestări de aceeaşi factură există în următoarele culegeri de texte dialectale sau populare: Graiul nostru, I ; Păsculescu, Lit. Este vorba de DM s. Faptul că uneori este vorba de un grup de prizonieri legaţi cot la cot, cu mâinle la spate, nu schimbă cu nimic caracterul individual al procedeului respectiv de imobilizare. El este absolut identic, fie că e vorba de un singur prizonier, fie că e vorba de mai mulţi.

    Definiţia din DLR s. Dezvoltând o remarcă a lui Th. Hristea , care semnalase faptul că locuţiunea fr. Este vorba de trei dicţionare bilingve din secolul al lea: , Poenaru—Florian—Hill s. În toate celelalte dicţionare consultate, inclusiv în DA s.

    În privinţa atestărilor textuale, am notat opt citate majoritatea din secolul al lea, unul singur din secolul al lea , cu observaţia că structura prezintă o anumită variaţie: pe lângă forma coastă la coastă, a circulat sporadic şi coastă în coastă, coastă de coastă, coastă lângă coastă. E important să subliniem faptul că toate aceste locuţiuni corespund semantic şi funcţional cu fr.

    Cea mai veche atestare, din , face parte dintr-o traducere, în originalul francez găsindu-se structura côte à côte, fapt ce constituie un indiciu suficient al originii franceze, în acest caz. În privinţa celorlalte şapte atestări, observăm faptul că, deşi nu este vorba de traduceri, modelul francez domină în mod decisiv contextul cultural în care au apărut scrierile respective: , St.

    Stoica, Zioa dupe urmă a unui osândit roman; trad. Bolliac, Opere alese ed. Nicolescu şi G. Rădulescu-Dulgheru, , p. Ispirescu, Opere, II ed. De-ar fi stat românii şi moldovenii coastă lângă coastă şi s-ar fi bătut cu vrăjmaşii ce-i înconjurau, o! XXVI: Alăturându-se coastă la coastă aceşti trei nominativi [ Săndulescu, , p.

    Papadat-Bengescu, Concert din muzică de Bach: Lumea acum se îndesa şi se simţea un freamăt uşor de oameni ce stau coastă în coastă. Modelele externe Vechimea şi situaţia celor două locuţiuni corespunzătoare din franceză se prezintă după cum urmează: 1.

    Cea mai veche atestare de care dispunem datează din TLFi; cf. În conformitate cu FEW 2, b, fr. De altfel, cele două locuţiuni sunt destul de apropiate ca sens în franceză, putând apărea chiar în acelaşi context, creându-se impresia că ar fi cvasi-sinonime: , Maupassant, Bel-Ami roman : Ils demeurèrent longtemps côte à côte, coude à coude, silencieux et méditant.

    Această cvasi-identitate semantică a reprezentat un factor favorizant pentru echivalarea ambelor locuţiuni franceze printr-o singură structură românească: cot la cot, aşa cum a argumentat Th. Hristea art. În ceea ce priveşte alte limbi europene, am identificat structuri echivalente structural şi semantic cu fr. Ellenbogen an Ellenbogen şi Ellbogen an Ellbogen descoperită de noi, cu ajutorul Google Books, începând din , când apare într-o lucrare pe tema instrucţiei militare: Exercitii.

    Reglement für gesammte Kaiserliche Königliche Cavallerie- Regimenter. Johann Thomas Edler von Trattnern, , p.

    Elboge unde locuţiunea noastră este ilustrată cu un citat din J. Goethe; judecând după atestările descoperite cu Google Books şi după prezentările din diverse dicţionare ale limbii germane actuale, se pare că locuţiunea dată era mult mai frecventă în secolele 18—19 decât în secolul 20 şi în perioada actuală ; — it.

    Etimologia Locuţiunea cot la cot, deşi uzuală în limba comună din secolul al lea şi din prezent, este caracteristică vorbitorilor din mediul urban, cu un nivel de instrucţie cel puţin mediu, nefiind specifică limbii populare. Cea mai veche atestare cu locuţiunea cot la cot, cea din Cronica Banatului — , reprezintă un calc frazeologic după modelul corespunzător din germană, Ellenbogen an Ellenbogen.

    Descriind războiul austro-turc [ Zug etc. Aşadar, apreciem că atestarea locuţiunii cot la cot din Cronica Banatului se diferenţiază net de celelalte atestări semnalate, atât din punct de vedere diatopic Banat vs. Moldova şi Muntenia , diacronic — vs.

    Credem, cu alte cuvinte, că ea este izolată în raport cu procesul de implantare în limba comună a locuţiunii cot la cot, ce s-a produs începând de pe la jumătatea secolului al lea. În schimb, celelalte atestări româneşti, localizate în Moldova şi în Muntenia, începând cu anul Alecu Russo , au un profil ce corespunde pe deplin cu ipoteza influenţei franceze.

    Să amintim, în acest sens, faptul că Alecu Russo a fost unul dintre cei mai francofili intelectuali paşoptişti şi că şi-a scris cea mai mare parte a operelor sale în limba franceză DGLR, vol. În încercarea de a vedea în mod concret cum au procedat, în secolul al lea, traducătorii români, am comparat o serie de texte originale, unde apare structura fr. Am identificat 15 pasaje cu locuţiunea dată în texte traduse în română, în intervalul —, urmărind opţiunile traducătorilor.

    Numai într-un singur caz din cele 15, fr. În celelalte 14 situaţii, fr. Georgescu, Regina Margot II: Grădinăria, p. În originalul francez: Dans ce dernier cas, on les étend côte à côte les uns des autres. Jardinage, François-Vincent Raspail, ibidem. În originalul francez: On dépose ces mèches, ainsi peignées, côte à côte et couche sur couche. François-Vincent Raspail, Manuel annuaire de la santé pour ou Médecine et pharmacie domestiques. Baronzi, Istoria civilizaţiunii în Europa, vol.

    II, p. În originalul francez: Voilà donc deux réformes qui marchent côte à côte. François Guizot, Histoire générale de la civilisation en Europe. Emile Souvestre, Riche et pauvre, ?

    Georgescu, Regina Margot roman. Bucureşti, partea I, p. Alexandre Dumas père, La Reine Margot, Georgescu, ibidem, partea I, p. Alexandre Dumas père, ibidem. Georgescu, ibidem, partea II, p. În originalul francez: Charles IX marchait côte à côte avec Henri appuyé à son bras. Georgescu, ibidem, partea III, p. În originalul francez: La mort, ce spectre qui marche sans cesse dans notre vie côte à côte avec nous.

    Ollănescu, Ruy-Blas dramă în cinci acte , în Conv. Lit, XII, p. Victor Hugo, Ruy Blas, Spartali, Ziua din urmă a unui osândit roman, publicat în foileton , în România liberă, an IX, nr. În originalul francez: Ils restent à gauche, côte à côte, terrifiés. Émile Zola, Thérèse Raquin, Aşadar, ţinând cont de faptul că, din cele 15 exemple de mai sus, numai într-unul singur fr. Am văzut că vorbitorii şi traducătorii români dispuneau de alte modalităţi de traducere a fr.

    Nu dorim nicidecum să respingem analiza făcută de Th. Hristea, ci numai să o apreciem la justa ei valoare, ilustrând-o şi sprijinind-o cu ajutorul unor date cât mai relevante şi cât mai concrete. Datele concrete sunt reprezentate tocmai de pasajul din traducerea din unicul reperat de noi , unde fr.

    Opţiunea traducătorului se justifică, fiind vorba de persoane mai exact, personaje ale unei piese de teatru. Totuşi, referirea la persoane nu se constituie într-o condiţie care să determine în mod automat traducerea fr.

    Un alt argument, chiar mai convingător, pentru considerarea locuţiunii fr. Russo dialecte Blaga case Chiar dacă nu este vorba de traduceri, ci de texte originale, contribuţia modelului din franceză côte à côte ni se pare incontestabilă în aceste două cazuri dar şi în altele , fiind singura modalitate de a da seama de stângăcia dacă nu bizareria citatelor de mai sus din A.

    Russo şi L. Formula coastă la coastă, mai fidelă în raport cu modelul fr. Totuşi, atestările româneşti din secolul al lea , B. Hasdeu; , C. Dobrogeanu-Gherea , menţionate mai sus, având structura cot la cot cu referire la persoane şi cu evocarea unui pregnant sentiment de solidaritate şi camaraderie indică, în mod necesar, locuţiunea fr. În stadiul actual al cercetării, nu putem identifica originea exactă a locuţiunilor fr.

    Ellenbogen an Ellenbogen formaţii interne independente? În schimb, fr. Această analiză etimologică este întemeiată pe următoarele argumente: 1. Cele mai vechi atestări româneşti reperate de noi datează de pe la jumătatea secolului al lea când influenţa franceză era deosebit de puternică sau, în cazul expresiei a arde etapele, din prima jumătate a secolului al lea.

    Ele provin din texte tributare influenţei franceze traduceri din franceză sau scrieri originale datorate unor personalităţi influenţate puternic de cultura franceză. Expresiile echivalente din franceză au o vechime mult mai mare şi, uneori, chiar prezintă o variaţie semnificativă din punctul de vedere al sensului23, în timp ce eventualele expresii similare din alte limbi germană, italiană etc.

    Într-un caz, în cel al expresiei a sări în ochi, am ajuns la concluzia că ea va fi apărut în română nu doar datorită influenţei franceze, ci, poate, şi datorită celei germane, pe baza următoarelor argumente: 23 Cum ar fi fr. Pe lângă atestările ce indică cu certitudine modelul francez Alecsandri, Gh. Sion [trad. Kogălniceanu, M. Vechimea apreciabilă a expresiilor corespunzătoare din cele două limbi fr.

    Ar fi vorba, aşadar, de o etimologie frazeologică dublă, stabilită nu numai pe baza criteriului corespondenţelor formale şi semantice, ci şi pe baza analizei vechilor atestări disponibile. Procesul de pătrundere în limbă a structurii cot la cot a început pe la jumătatea secolului al lea, datorită scriitorilor moldoveni şi munteni dominaţi în mod autoritar de modelul cultural francez. Făcând un pas înainte, aşadar, valorificând şi examinând atestările cu rom. Hristea, dar am şi nuanţat-o în unele privinţe.

    Etapa iniţială, a tatonărilor şi a ezitărilor, în care traducătorii sau vorbitorii, în general, intră în contact pentru prima dată cu o anumită unitate frazeologică din limba-sursă. Acum frazeologismele din cealaltă limbă pot fi redate prin turnuri tradiţionale, perfect încetăţenite în limba română, dar construite din elemente care nu corespund în totalitate cu modelul extern.

    A se vedea cazul locuţiunii fr. Tot în această etapă iniţială se consemnează frecvent cazuri de transpunere a frazemelor din limba-sursă într-un mod impropriu, chiar stângaci, creându-se uneori impresia că traducătorii nici nu au înţeles sensul corect.

    Sesizarea acestei etape iniţiale are importanţa ei, pentru că ea reprezintă un bun indiciu asupra faptului că locuţiunea românească echivalentă aşa cum o cunoaştem în prezent: într-o bună zi; a sări în ochi; pe picior de egalitate încă nu exista în limbă sau că procesul de fixare în limbă era abia la început.

    Etapa în care se implementează uzul normal din punctul de vedere al limbii actuale , prin vehicularea de către traducători, dar şi de mulţi alţi utilizatori ai limbii, a 24 Credem că printr-o contribuţie precum cea de faţă putem aduce probabil cel mai frumos omagiu memoriei profesorului Theodor Hristea şi activităţii sale de cercetare ştiinţifică a faptelor de limbă. Ni se pare că ar merita ca o cercetare de acest fel să fie efectuată pe o scară mult mai largă. Dacă în această comunicare am cercetat doar şase unităţi frazeologice, investigaţia ar putea fi extinsă la un număr mult mai mare de expresii sau locuţiuni de acest fel.

    O listă de câteva sute de astfel de unităţi frazeologice ar fi uşor de întocmit de exemplu, pornind de la sutele de exemple discutate sau numai menţionate în Goldiş-Poalelungi ; Hristea , , ; Groza etc. Paris, J. Alexi—Theochar Alexi, Dicţionar român-german. A doua ediţiune prelucrată şi complectată [ Antonescu — Nou dicţionariu frances-român şi român-frances, cules din cele mai bune dicţionare în ambele aceste limbe. I] Partea francesă, [vol. II] Partea română.

    A doua ediţiune revăzută şi corectată, Bucureşti, Steinberg, I: ; vol. II: Actele celui de-al 9-lea Colocviu al Catedrei de Limba Română. Bucureşti, Editura Universităţii din Bucureşti, p. Codrescu — Teodor Codrescu, Dicţionariu franceso-românu.

    Iaşi, Tipografia Buciumului Romanu, Costinescu — Ion Costinescu, Vocabular româno-frances. Bucureşti, Tipografia Naţională Antreprenor C. Daniela Ionescu, asist. Iunia Martin, asist.

    Raluca Rădulescu, lect. DAAD Dr. Thomas Schares. Universităţi europene partenere:. Orlando Grossegesse Braga, Portugalia , prof. Sissel Legreid Bergen, Norvegia , prof. Herbert Uerlings Trier, Germania , prof. Stefan Sienerth München, Germania , prof. Camilla Miglio Roma, Italia , prof. Ursula Bavaj Viterbo, Italia , conf.

    Iulia Karin Patrut Trier, Germania , prof. Juliane Roth München, Germania şi alţii. Echipa pedagogică departamentul de romanistică :. Sanda Rîpeanu, prof. Coman Lupu, prof.

    Oana Sălişteanu, prof. Smaranda Elian, conf. Mianda Cioba, conf. Mioara Caragea, conf. Anca Crivăţ, conf. Roxana Utale, conf. Mircea Doru Brânză, lect. Hanibal Stănciulescu, lect. Adriana Ciama, lect. Oana Balaş. Echipa pedagogică departamentul de slavistică :. Octavia Nedelcu, prof.

    Antoaneta Olteanu, prof. Constantin Geambaşu, conf. Mariana Mangiulea, lect. Sorin Paliga, lect. Cristina Godun, etc. Echipa pedagogică departamentul de canadiană :. Monica Bottez, conf. Bogdan Ştefănescu, conf.

    Sabina Draga Alexandru, prof. Irina Bădescu, prof. Daniela Frumuşani, lect. Silvia Branea, lect. Ruxandra Vişan, lect. Lidia Cotea. Florica Bechet, prof.

    Ioana Costa, prof. Gabriela Creţia, conf. Ana-Cristina Halichias, lect. Maria-Luiza Oancea. Anunţuri de dată recentă privind admiterea!!!! Sesiunea de admitere Septembrie Înscrieri modificate!

    Data limită de afişare a rezultatelor: 21 sept. Aspecte organizatorice:. Înscrieri pentru admitere:. Informaţii la telefon Universitatea din Bucureşti este unul din cele mai importante centre de cercetare ştiinţifică din ţară. În cadrul Universităţii funcţionează peste 50 de institute, departamente şi centre de cercetare, cele mai multe dintre ele lucrând în colaborare cu centre ştiinţifice similare din străinătate.

    În ultimii ani instituţia noastră s-a situat, în mod constant, pe primul loc în competiţiile naţionale pentru fonduri de cercetare. Unele dintre unităţile de cercetare au obţinut statutul de excelenţă la nivel european. Universitatea dispune de baze proprii de cercetare la Sinaia, Brăila, Orşova şi staţii pilot în alte localităţi din ţară.

    Anual pesta de studenţi ai Universităţii din Bucureşti efectuează stadii de formare sau de specializare în universităţi din Europa de Vest, S. Zeci de profesori străini de pe toate continentele predau în fiecare an la facultăţile Universităţii noastre şi zeci de profesori de la Universitatea noastră predau anual la marile universităţi din străinătate.

    Universitatea din Bucureşti a fost şi este iniţiatoarea unor măsuri importante de reformă şi dezvoltare a îvăţământului superior care au fost preluate de alte universităţi din ţară sau au stat la baza elaborării unor legi şi reglementări naţionale. Calendar Iulie Preînscriere — iulie.

    Neologismele limbii romane

    Bogdan Ştefănescu, conf. Negruzzi, C. Basado en el método Cumbre. Zafiu pot fi încadrate mai degrabă în categoria cuvintelor noi sau nou-formate decât în cea a neologismelor. Eminescu, Publicistică, în Opere, XI, p.

    Studii romanice

    Coman lupu universitatea bucureşti împrumutul lingvistic

    Odobescu, I. Negruzzi, C. Bacalbaşa, G. Ibrăileanu, apoi la A. Dumitriu, M. Preda şi mulţi alţii. În aceeaşi perioadă, începând cu anul , am reperat în DLR s. Filimon, Oraşul Bergamo Eminescu, Publicistică, în Opere, IX, p. Xenopol, în Conv. XI, p. Modelele externe În limba franceză există expresia être, vivre În ceea ce priveşte varianta pe un picior egal, am găsit-o în doar două atestări, cu acelaşi înţeles şi cu structuri aproximativ corespunzătoare în franceză: , Sainte-Beuve, Port-Royal Frantext ?

    Am descoperit structuri corespunzătoare în următoarele limbi europene: — engl. Argumentul de bază constă în faptul că trei dintre cele mai vechi atestări româneşti reprezintă traduceri din franceză , şi , toate de G.

    Baronzi , în originalele respective găsindu-se expresia-model din franceză. Această origine este coroborată de vechimea sensibil mai mare a expresiei corespunzătoare din franceză. Pentru ipoteza împrumutului din engleză în franceză ar pleda faptul că cea mai veche atestare din franceză, cea din , menţionată mai sus, reprezintă o traducere din engleză. Având în vedere caracterul relativ recent al expresiilor corespunzătoare din italiană su un piede di parità şi din spaniolă en pie de igualdad , e probabil să avem a face cu calcuri frazeologice, produse ale aceleiaşi influenţe franceze.

    Situaţia în română Expresia pentru ochi frumoşi este absentă din toate dicţionarele limbii române pe care le-am consultat cu această ocazie, cele mai importante fiind: DA s. Sensul ei, cunoscut de majoritatea vorbitorilor din prezent şi deductibil din contextele prezentate mai jos, se referă la primirea de către o persoană sau de o entitate oarecare a unui beneficiu ori a unui favor în mod nemeritat sau gratuit.

    Ghica, Preţioasele comedie într-un act; trad. În originalul francez: Si vous les voulez aimer, ce sera, ma foi, pour leurs beaux yeux. Molière, Les Précieuses ridicules, Voinescu I. Bucureşti, tomul II, p. Într-o altă traducere din franceză, în versuri, a fost preferată sintagma ochi dulci, poate din considerente de ordin metric: ? Sion, Misanthropulu comedie în cinci acte; trad. Traducţiune nouă, Bucureşti, , p.

    Molière, Le Misanthrope, Bolintineanu, Elena roman , în Opere, V ed. Pentru ochii frumoşi ai domnului cutare? Dacă e pentru ochi, numai, şi lacheii au ochi frumoşi. Alecsandri, Drumul de fer comedie , în Opere, V ed. Eminescu, Publicistică, în Opere, XI, p. Rosetti, ba nici chiar de dragul ţării. Sebastian, Jurnal: Pentru o viză turcă se dau sute de mii de lei — şi eu vreau s-o obţin pentru ochii mei frumoşi? Eugen Barbu, Truda nuvelă , în Opere, I ed.

    Mircea Daneliuc, Marilena şi câteva voluptăţi. Bucureşti, Editura Univers, , p. Un alt aspect vizează preferinţa, în ultimele decenii şi în prezent, pentru prepoziţia pe, în loc de pentru cf. Ea figurează deja în Académie s. Cu ajutorul Frantext, am descoperit numeroase atestări textuale cu această unitate frazeologică, începând din anul Observăm totuşi că unele dintre atestările mai vechi v.

    Din alt punct de vedere, demne de remarcat ni se par exemple din şi , unde este vorba de ochii frumoşi ai unei casete cu lucruri preţioase, respectiv, de ochii frumoşi ai Tabloul detaliat mai sus ne îndeamnă să considerăm că expresia fr.

    În germană şi în italiană există expresiile echivalente semantic şi structural für die schönen Augen în DWDS—Textkorpora am găsit o singură atestare, din , respectiv, per i begli occhi Treccani s. Ruy Blas. Ollănescu, în Conv. XII, , p. Observăm că soluţia traducătorului este diferită structural de forma încetăţenită ulterior în română şi de originalul francez dulce ochişor [sg. După părerea noastră, această diferenţă se explică, în primul rând, prin necesităţile de rimă.

    Apreciem că structura discutată a pătruns şi s-a fixat în română în perioada de după , judecând, între altele, după faptul că, în dicţionarul francez-român Poenaru—Florian—Hill, vol. Cineva cu adevărat îndrăgostit este dispus la cele mai mari sacrificii pentru ochii frumoşi în cauză. Aceste utilizări, definite de subiectivitatea îndrăgostitului, ar putea fi considerate îmbinări libere de cuvinte. Totuşi, legătura cu tiparul originar nu a fost ruptă.

    În ceea ce priveşte variaţia formală a expresiei din română, ea pare mai semnificativă decât cea a expresiei din franceză, unde structura s-a fixat, probabil de la început, în tiparele pour les beaux yeux de qqn.

    Am văzut, prin intermediul citatelor de mai sus că, în română, structurile tradiţionale conţin prepoziţia pentru, corespunzătoare cu fr. Apoi, relativ recent, probabil după , a câştigat teren şi aproape s-a generalizat actualmente varianta cu prepoziţia pe pe ochi frumoşi.

    Această expresie lipseşte din TDRG ed. Alecsandri, Borsec [proză], în Opere, IV ed. Am reperat încă cel puţin două atestări în scrierile lui V. Alecsandri, datate în şi Sion, Misanthropulu comedie în cinci acte.

    În alte limbi europene există expresii echivalente. Mai menţionăm it. Etimologia O serie dintre cele mai vechi atestări ale expresiei a sări în ochi — cele din scrierile lui V. Alecsandri în , şi , precum şi din traducerea piesei Le Misanthrope de Molière, publicată de Gh. Sion în probabil şi în versiunea din — confirmă că avem a face cu un calc frazeologic după fr. În acelaşi timp, credem că există şi o anumită probabilitate a unei filiere externe suplimentare, în acest caz.

    Afirmăm acest lucru având în vedere faptul că germ. Kogălniceanu cu studii făcute în Franţa, apoi în Germania şi din , din publicistica lui Eminescu format mai ales în mediul cultural german. Ar putea fi vorba, aşadar, de o etimologie frazeologică dublă, franco-germană. Preferăm însă să evaluăm în mod separat cele două filiere, spunând că filiera franceză ni se pare sigură în acest caz, iar cea germană, doar posibilă pentru că M. Kogălniceanu şi M. În plus faţă de atestările româneşti de mai sus, dispunem de o serie de indicii că, pe la mijlocul secolului al lea, expresia românească a sări în ochi era slab cunoscută de traducători, de vorbitori, în general, şi, implicit, că fixarea ei în limba comună s-a produs aproximativ după anul În dicţionarul francez-român Poenaru—Florian—Hill, vol.

    Într-un alt dicţionar german-român, Bariţiu—Munteanu, vol. Am remarcat şi faptul că, într-o traducere din franceză, publicată în , fr. Bolintineanu şi A. Zanne, Amory roman , Bucureşti, p. În originalul francez: Mais, franchement, cela saute aux yeux, et quand je fais de pareilles découvertes, pardonnez-moi, Amaury, mais je ne sais pas me taire.

    Alexandre Dumas père, Amaury, Aşadar, aceste patru modalităţi de traducere, din intervalul —, ne indică faptul că, în epocă, unitatea frazeologică a sări în ochi încă nu se încetăţenise în limba română. Cum am afirmat mai sus, absenţa oricăror atestări în limba veche şi în texte de factură populară ne face să nu înclinăm spre ipoteza unei creaţii interne, independente de modele externe menţionate.

    Expresia a sări în ochi a devenit uzuală şi foarte cunoscută în limba actuală, dar credem că acest proces spectaculos de generalizare a expresiei va fi fost favorizat de polisemia şi pletora semantică remarcabilă a verbului a sări cf. Deocamdată nu putem să ne pronunţăm în problema originii frazeologismelor respective din franceză şi din germană dacă este vorba de vreo influenţă şi, dacă da, în ce direcţie. Probabil la fel stau lucrurile cu sp. Situaţia în română DLR s. Dintre cele 12 citate prin care DLR ilustrează grupul locuţiunilor menţionate mai sus, trei conţin varianta într-una din sau de zile atestată începând cu — şi nouă conţin varianta mai scurtă într-o zi atestată începând cu , dar, în mod surprinzător, niciunul nu conţine locuţiunea într-o bună zi, care ne interesează în mod special.

    Alecsandri, Corespondenţă, în Opere, IX ed. Atragem atenţia asupra faptului că adjectivul din cadrul acestei locuţiuni este practic desemantizat: structura într-o bună zi are exact acelaşi înţeles cu într-o zi, cândva sau la un moment dat.

    Vidarea de sens a adjectivului bun se observă datorită numeroaselor contexte în care evenimentele descrise pot prezenta consecinţe deloc plăcute pentru personajele vizate, în contrast flagrant cu valoarea denotativă a adjectivului bun, de exemplu: Marin Preda, Cel mai iubit Modelele externe Am presupus, în etapa iniţială a investigaţiei noastre, că locuţiunea într-o bună zi se plasează în raport de continuitate internă cu mai vechile structuri echivalente semantic într-o zi, într-una din zile atestate începând cu secolul al lea, cf.

    Petit Robert s. Il est revenu un beau jour. Locuţiunea un beau jour este folosită şi de V. Alecsandri în corespondenţa sa scrisă în franceză: , V.

    Observăm că traducerea acestei fraze de către editoare conţine expresia românească ce ne interesează: Fii sigur că ai să mă vezi, într-o bună zi, apărând în ochii tăi în prima poziţie a cancanului p. În acelaşi volum de scrisori, mai sunt încă cel puţin trei pasaje în care Alecsandri recurge la locuţiunea un beau jour în epistolele sale scrise în franceză, tradusă de editoare prin într-o bună zi: la p.

    Aceste împrejurări sunt de natură să sprijine ipoteza noastră privind rolul modelului extern, francez — un beau jour — în apariţia şi fixarea în limbă a structurii inovatoare româneşti într-o bună zi. Fiind vorba de structuri caracteristice exprimării orale şi familiare, un factor mai important decât corespondenţa semantică a termenilor utilizaţi a fost corespondenţa în planul fonetic şi ritmic al formulelor respective: fr.

    Decisivă a fost similitudinea în plan exclusiv fonetic dintre fr. Credem că aceasta e una dintre motivaţiile decisive pentru generalizarea structurii rom. Sîrbu , I.

    Brezoianu, Învăţătorul primar Bucureşti, p. Băjescu, Chernoc, corsarul roman , Bucureşti, p. În originalul francez: Ce bon capitaine affectionna le jeune matelot, lui donna quelques leçons de théorie, et un beau jour le fit second du navire. Eugène Sue, Kernock, le pirate, Vinea, Publicistică, în Opere, V ed. S-a constatat, într-o frumoasă zi, că n-avem roman, nuvelă, poezie. Sîrbu, Adio, Europa roman , II ed. Alexandre Dumas père, Le Corricolo, Dezavantajul structurii echivalente ca semnificaţie a termenilor cu modelul din franceză era reprezentat de lipsa de corespondenţă la nivelul structurii ritmico-fonetice: formula într-o frumoasă zi are un număr de silabe mai mare decât formula din franceză, un beau jour, şi decât formula care s-a generalizat în română, într-o bună zi.

    Locuţiunea într-o frumoasă zi este absentă din toate dicţionarele româneşti consultate, ceea ce confirmă faptul că ea nu a reuşit să câştige teren în limba comună, spre deosebire de într-o bună zi. În alte limbi europene există formule corespunzătoare din punctul de vedere al structurii şi al sensului: — germ. Atragem atenţia asupra faptului că există în română şi o structură identică formal, dar cu o valoare diferită în discurs: în acest caz, avem a face cu îmbinarea liberă de cuvinte într-o frumoasă zi nu cu locuţiunea discutată , unde adjectivul păstrează întreaga sa semnificaţie denotativ-descriptivă.

    Această îmbinare liberă de cuvinte este urmată adesea de determinări: într-o frumoasă zi de primăvară, de aprilie, de mai, de duminică etc. Nicolae Gane: Într-o frumoasă zi de mai Lucian Blaga: Într-o frumoasă zi de început de aprilie, pornirăm din gara Braşov spre Predeal. Camil Petrescu: Plecă într-o frumoasă zi de decembrie — care fusese plăcut tot ca o toamnă prelungită, cu zile scurte, dar însorite, cu cerul de un albastru fără pată.

    De altfel, o îmbinare liberă, echivalentă, există şi în limba franceză şi, practic, este posibilă în orice limbă. Etimologia Credem că faptele expuse confirmă ipoteza noastră iniţială: locuţiunea românească într-o bună zi atestată prima dată în , la V. Ea nu este caracteristică vorbirii populare, din mediul rural ţăranii nu vorbeau şi nu vorbesc nici în prezent cu într-o bună zi; turnurile obişnuite la acest nivel sunt: într-o zi, într-una din zile, odată În textele folclorice autentice, construcţia într-o bună zi nu va putea fi relevată.

    În conformitate cu situaţia atestărilor româneşti descrisă mai sus, implantarea în limba comună a structurii într-o bună zi se va fi produs pe la mijlocul secolului al lea, mai probabil, după Credem că următoarele date coroborează această estimare, indicând faptul că, în prima jumătate a secolului al lea, sintagma într-o bună zi încă nu pătrunsese în limbă: 1.

    În dicţionarul francez-român Poenaru—Florian—Hill, vol. O serie de texte din literatura franceză în care există expresia un beau jour şi care au fost traduse în română, în intervalul —, nu au drept corespondent, în traducerile respective, formula într-o bună, ci turnurile tradiţionale într-o zi, într-una de zile, cărora li se adaugă formula într-o albă zi. Am identificat opt contexte de acest gen: , C. Leonte, , p. Victor Hugo, Marie Tudor, Negulici, Educaţia mumelor de familie, vol.

    În originalul francez: Puis un beau jour on le revoit à Paris publiant un livre. În originalul francez: Le prince [ Baronzi, Matilda sau Memoriile unei femei june roman. IV, p. În originalul francez: M. Eugène Sue, Mathilde. Alexandre Dumas fils, La Dame aux camélias, Baronzi, Dama cu mărgăritari roman , Bucureşti, , vol. Apostoleanu, Paulina roman , Bucureşti, p. Alexandre Dumas père, Pauline, Bruxelles, , p. Credem că această apreciere trebuie să sufere câteva amendamente: semnificaţia respectivă este prezentă şi în alte limbi romanice, dar este exprimată prin locuţiuni conţinând cuvinte cu înţelesuri ce nu corespund în totalitate: fr.

    Ea a apărut prin imitarea în plan ritmico-fonetic a modelului fr. Cum am mai afirmat, structura într-o bună zi era şi este şi în prezent caracteristică pentru vorbirea persoanelor instruite, mai ales din mediul urban, fiind totodată absentă la vorbitorii din mediul rural şi fără şcoală. De regulă, adjectivul, desemantizat, este inclus în structuri tradiţionale preexistente: — germ. Tag ;20 — it. La rigoare, ea ar putea fi explicată pur şi simplu ca un calc frazeologic după fr.

    COSTA, de unde şi rom. Materialul documentar pe care Th. Hristea îşi sprijină analiza este reprezentat de numai două citate: unul din presa din perioada interbelică Marea finanţă stă cot la cot cu nobleţa autentică. Universul , în DA s. Hasdeu cu structura coastă la coastă; vom reveni asupra acestor două atestări, pentru a le analiza şi evalua, împreună cu multe alte citate. Am descoperit relativ puţine atestări textuale cinci din secolul al lea, cea mai veche fiind din Cronica Banatului, —, de Nicolae Stoica de Haţeg ceea ce concordă cu opinia lui Th.

    Stoica, Cron. Glosar, p. Russo, Scrieri ed. Haneş, , Istoria mărturiseşte că în lumea romană, pe lângă limba oficială latină, trăia [sic!

    Hasdeu, Publicistica politică. Oprişan, , p. Petrecem cot la cot lângă d[omnul] Manolache Iepureanu şi d[omnul] Petre Grădişteanu. Hristea , Dobrogeanu-Gherea, Opere complete, I ed.

    Coşbuc, Coloana de atac, în Scrieri alese, II ed. Călinescu, Enigma Otiliei: Făcuse cunoştinţă cu câteva studente emancipate, de purtări îndoielnice, care luau parte la petreceri cot la cot cu studenţii. Blaga, Trilogia culturii: Casele săseşti stau cot la cot, alcătuind împreună un singur mare zid către stradă, severe, cu ferestre înalte, care nu îngăduie nici o privire dinafară.

    Zeci de profesori străini de pe toate continentele predau în fiecare an la facultăţile Universităţii noastre şi zeci de profesori de la Universitatea noastră predau anual la marile universităţi din străinătate. Universitatea din Bucureşti a fost şi este iniţiatoarea unor măsuri importante de reformă şi dezvoltare a îvăţământului superior care au fost preluate de alte universităţi din ţară sau au stat la baza elaborării unor legi şi reglementări naţionale. Calendar Iulie Preînscriere — iulie.

    Înscrieri — iulie:. Afișarea rezultatelor. Taxa de confirmare. Înmatriculare — după 1 octombrie Universitatea din București. Search for:. Trecerea unei categorii de neologisme de la stadiul livresc, specializat, izolat etc.

    Este de dorit restrângerea extensiunii acestui concept, pentru o mai exactă circumscriere? Orice limitare drastică este, în ultimă instanță, convențională, cu inconvenientul principal al unei unice și, implicit, parțiale condiționări: cronologice, stilistice, funcționale, grad de adaptare etc. Există, însă, cuvinte pătrunse de relativ multă vreme în limbă contraargument , dar care au rămas neadaptate și simțite ca străine de către vorbitori argument , la fel cum există împrumuturi foarte recente argument care s-au adaptat foarte bine specificului limbii, sunt cunoscute și folosite la nivel general contraargument ; există cuvinte specifice exclusiv unor domenii științifice argument , pătrunde deja la începutul epocii moderne contraargument , tot așa cum există cuvinte uzuale în limbajul unei categorii largi de vorbitori, în special de tineri contraargument , împrumutate în ultima perioadă argument ; există împrumuturi recente cu sensuri abstracte, dar și cu sensuri referențiale, concrete etc.

    Elemente constante ale unei clase mai generale a neologismelor trebuie să rămână, însă, după opinia noastră: a criteriul cultural care presupune cel puţin trei aspecte: provenienţa din limbi de cultură şi civilizaţie, crearea după modele culte şi apartenenţa la un anumit nivel de cultură și b criteriul cronologic pătrunderea sau formarea unui termen începând cu epoca modernă.

    Studierea neologismelor presupune o cercetare descriptivă sau istorică? Neologismele aparțin lexicului literar în general sau aparțin exclusiv terminologiilor sau vocabularelor specializate? Cum acestea din urmă aparțin limbii literare, necesitatea unei diferențe tranșante devine relativă și discutabilă: cuvintele noi au pătruns și pătrund, în genere, la început într-un grup mai mult sau mai puțin restrâns de vorbitori cunoscători ai unei limbi străine, specialiști într-un domeniu de activitate etc.

    Folosirea constantă, consistentă și corectă a neologismelor reprezintă semnul unei societăți evoluate, ai cărei membri se exprimă, pe de o parte, la nivelul exigențelor lumii moderne și, pe de altă parte, reușesc să denumească eficient, economic și funcțional progresele realizate în cele mai noi domenii de activitate. Din punctul de vedere al conținutului, neologismele sunt, ca toate cuvintele prezente într-o limbă, pasibile de diverse relații semantice.

    Alături de relația de sinonimie, prezentată mai sus, ele pot fi antonimice, contribuind, astfel, implicit, la sistematizarea vocabularului Moroianu , paronimice sau omonimice, subordonându-se, ca și celelalte, proceselor de confuzie și de reacție la fenomenul confuziei.

    Sunt antonime neologice atât dubletele semantice neanalizabile de tipul aberație vs. Intră în relație de paronimie dubletele neologice abjura și adjura, acmee și acnee, afazie și afrazie, altitudinal și altitudinar, aluzie și iluzie, amenda și emenda, amporta și importa, androgen și androgin, angrena și antrena, antinomie și antonimie, anual și anuar, apostrof și apostrofă, arbitral și arbitrar, artrită și arterită, auricul și auriculă, ax și axă etc.

    Un caracter particular îl au omonimele neologice, atât cele arbitrare sau nemotivate, în genere totale, cât, mai ales, cele motivate, rezultate pe cale internă din specializarea semantică a oscilațiilor fonomorfologice ale împrumuturilor.

    Fac parte din această a doua categorie substantivele diferite ca gen vezi bas1, bași s. Trecerea de la polisemie la omonimie internă parțială reprezintă unul dintre argumentele cele mai importante ale adaptării împrumuturilor neologice și ale încadrării lor totale, indiferent de origine, în lexicul românesc.

    Alături de acestea, sunt de amintit omonimele externe motivate etimologic, respectiv împrumuturile lexicale din etimoane diferite ale aceleiași limbi sau din limbi diferite și care au, în română, forme identice și sensuri mai mult sau mai puțin diferite: boxer1 s. Dekan , diligenţă1 s. A se vedea, la aceeași adresă, lista principalelor dicționare italiene de neologisme. Dintre dicționarele românești de neologisme, numite ca atare și concepute în sensul larg și tradițional al termenului, sunt de citat atât cunoscutele DN-uri , , , ale lui Florin Marcu și Constant Maneca, continuate de Florin Marcu în ediții succesive NDN și MDN , ultimul cu titlul Dicționar actualizat de neologisme , cât și Dicționar esențial de neologisme al limbii române DEN , de Monica Busuioc, Maria Păun și Zizi Ștefănescu-Goangă În esență, preocupările pentru cuvintele nou apărute în limba română au mai mult caracter lexicografic și lexicologic, pe de o parte, prin realizarea de dicționare, numeroase și diverse, mai mult sau mai puțin reușite, generale sau speciale, și, pe de altă parte, prin publicarea de cărți și articole dedicate modernizării limbii române actuale.

    Din păcate, nu știu să existe la noi încă un organism universitar sau academic care să monitorizeze la zi cuvintele recente și foarte recente din limba română, preocupare absolut necesară pentru observarea schimbărilor calitative, cantitative și normative survenite în ultimele decenii. Sper ca preocupările din ce în ce mai numeroase pentru diversele terminologii literare, subiecte de doctorat și prilejuri de mese rotunde, simpozioane etc.

    În concluzie, problema neologismului românesc nu diferă fundamental de cea a neologimelor din celelalte limbi de cultură și de civilizație. Fiecare limbă își are, în proporții mai mari sau mai mici, propriile latinisme, franțuzisme, englezisme, italienisme, germanisme, rusisme, spaniolisme sau exotisme… Fiecare limbă își are propriul său bagaj de cultisme lexicale sau frazeologice care, treptat, ajunge să devină unul singur pentru toate, mai ales când este vorba de expresiile clasice grecești și latinești.

    Sunt acestea neologice? Pentru alte limbi, se poate discuta, iar opțiunea este mai degrabă convențională. Pentru limba română, ele sunt cultisme și, în mod particular, neologisme pentru că, în primul rând, au pătruns în limbă începând cu epoca modernă și, în al doilea rând, sunt cunoscute și folosite de către vorbitori educați etc.

    Sunt elementele de compunere savantă neologisme, în ciuda relativei lor vechimi în limbă? Fără îndoială, atâta vreme cât reprezintă încă, atât la noi, cât și în alte limbi, componente ale termenilor din variatele domenii ale științei și au, majoritatea, caracter internațional. Este un fapt cunoscut că termenii științifici actuali sunt, de multe ori, construiți pe baza termenilor consacrați, din aceeași sferă semantică, fiind prioritare caracterul internațional și motivat al unităților lexicale specializate.

    Este o contradicție în termeni sintagma de neologisme învechite? Nu, atâta vreme cât societatea și, odată cu ea, limba evoluează… Noutatea neologismelor variază în funcție de epoca la care ne raportăm. Istoria neologismului românesc se identifică, după opinia noastră, cu istoria limbii române literare moderne, care are aproximativ două secole și jumătate și care a cunoscut influențe simultane sau succesive din partea principalelor limbi de cultură europene.

    Împrumuturile neologice au cunoscut, în mod firesc, variații de adaptare, explicabile prin particularitățile de pronunțare din limbile de origine, vezi ab s ţes pentru abces, achefal pentru acefal, antropologhie pentru antropologie, apogheu pentru apogeu, biţeps pentru biceps, cardialghie pentru cardialgie, h idrochefal pentru hidrocefal, ţeleritate pentru celeritate, ţelular pentru celular etc.

    Ursu, Ursu După cum se poate observa, ezitările de adaptare erau cu mult mai accentuate în perioada de început a limbii literare moderne, când împrumuturile fie respectau prioritar modelele etimologice directe, fie erau supuse unor încercări forțate de românizare, în lipsa unui fond lexical modern pe care ele însele erau menite să îl alcătuiască, în lipsa unei unități a limbii literare pe cale de realizare după aproape un secol și jumătate , în lipsa unor norme unitare și, nu în ultimul rând, din cauza unor influențe externe diferite ca pondere în cele trei provincii românești.

    Ceea ce se petrecea la granița dintre secolele al XVIII și al XIX-lea este diferit, din punctul de vedere al relației limbii române și al promotorilor ei culturali, cu ceea ce s-a petrecut la granița dintre secolele al XIX-lea și al XX-lea, când societatea românească s-a apropiat, prin limbă, cultură și civilizație, de gradul de evoluție a unor țări ca Franța, Anglia, Germania sau Italia: stabilitatea socială, unitatea națională și modernitatea instituțională au determinat îmbogățirea limbii noastre cu împrumuturi din principalele limbi de cultură europene, care s-au așezat peste fondul lexico-frazeologic deja constituit și care s-au supus unor reguli și norme de adaptare mai unitare, care țineau cont deja de existența unei limbi cu propria ei individualitate Iordan Prin integrarea culturii române în circuitul european, cuvintele noi s-au stabilizat din punct de vedere formal și s-au integrat limbii literare, astfel încât se poate vorbi, fără false rețineri, din perspectiva limbii literare de astăzi, de variante învechite și de variante actuale ale neologismelor.

    Astăzi, împrumuturile neologice ajung să fie normate într-un timp relativ scurt, după firești oscilații ce țin de apartenența lor stilistică, de gradul de cunoaștere și de utilizare etc.

    Împrumutul rubrică se va actualiza Universitatea şi prezentarea masteratului coman. Există, însă, cuvinte pătrunse de relativ multă vreme universitatea limbă contraargumentdar care au bucureşti neadaptate și simțite lupu străine lupu către vorbitori argument împrumutul, la fel cum bucureşti împrumuturi foarte recente lingvistic care lingvistic adaptat foarte bine coman limbii, sunt cunoscute și folosite la nivel general contraargument ; există cuvinte specifice exclusiv unor domenii științifice argumentpătrunde deja la începutul epocii moderne contraargumenttot așa cum există cuvinte uzuale în limbajul unei categorii largi de vorbitori, în special de tineri contraargumentîmprumutate în ultima perioadă argument ; există împrumuturi recente cu sensuri abstracte, dar și cu sensuri referențiale, concrete etc. Să-l punem pe acelaşi picior de egalitate cu clerul ortodox. După însărcinarea dată de Societatea Academică Română. Această concluzie este sprijinită şi de faptul că neologismul egalitate împrumut latino-romanic este atestat, prima dată, în anul DLR.

    MANUAL UNIC, GREȘELI MULTIPLE

    Universitatea din Bucureşti oferă numeroase programe de studii, la toate nivelurile şi formele de pregătire universitară: 22 programe de scurtă durată, peste 60 de programe de lungă durată, 12 programe în forma de învăţământ deschis şi la distanţă, peste programe de masterat şi de studii aprofundate, peste 50 programe de doctorat, programe de înalte studii postuniversitare, programe de reconversie profesională şi de perfecţionare.

    Toate programele oferite sunt acreditate sau autorizate. Diplomele acordate de Universitatea din Bucureşti sunt recunoscute în majoritate ţărilor lumii. În cadrul Universităţii din Bucureşti funcţionează programe de studii organizate în colaborare cu universităţi prestigioase din străinătate. Absolvenţii acestor programe primesc diplome din partea Universităţii din Bucureşti şi a universităţii partenere.

    Universitatea din Bucureşti este unul din cele mai importante centre de cercetare ştiinţifică din ţară. În cadrul Universităţii funcţionează peste 50 de institute, departamente şi centre de cercetare, cele mai multe dintre ele lucrând în colaborare cu centre ştiinţifice similare din străinătate. În ultimii ani instituţia noastră s-a situat, în mod constant, pe primul loc în competiţiile naţionale pentru fonduri de cercetare. Unele dintre unităţile de cercetare au obţinut statutul de excelenţă la nivel european.

    Universitatea dispune de baze proprii de cercetare la Sinaia, Brăila, Orşova şi staţii pilot în alte localităţi din ţară. Hristea , care semnalase faptul că locuţiunea fr. Este vorba de trei dicţionare bilingve din secolul al lea: , Poenaru—Florian—Hill s. În toate celelalte dicţionare consultate, inclusiv în DA s. În privinţa atestărilor textuale, am notat opt citate majoritatea din secolul al lea, unul singur din secolul al lea , cu observaţia că structura prezintă o anumită variaţie: pe lângă forma coastă la coastă, a circulat sporadic şi coastă în coastă, coastă de coastă, coastă lângă coastă.

    E important să subliniem faptul că toate aceste locuţiuni corespund semantic şi funcţional cu fr. Cea mai veche atestare, din , face parte dintr-o traducere, în originalul francez găsindu-se structura côte à côte, fapt ce constituie un indiciu suficient al originii franceze, în acest caz.

    În privinţa celorlalte şapte atestări, observăm faptul că, deşi nu este vorba de traduceri, modelul francez domină în mod decisiv contextul cultural în care au apărut scrierile respective: , St. Stoica, Zioa dupe urmă a unui osândit roman; trad. Bolliac, Opere alese ed. Nicolescu şi G. Rădulescu-Dulgheru, , p. Ispirescu, Opere, II ed. De-ar fi stat românii şi moldovenii coastă lângă coastă şi s-ar fi bătut cu vrăjmaşii ce-i înconjurau, o!

    XXVI: Alăturându-se coastă la coastă aceşti trei nominativi [ Săndulescu, , p. Papadat-Bengescu, Concert din muzică de Bach: Lumea acum se îndesa şi se simţea un freamăt uşor de oameni ce stau coastă în coastă. Modelele externe Vechimea şi situaţia celor două locuţiuni corespunzătoare din franceză se prezintă după cum urmează: 1. Cea mai veche atestare de care dispunem datează din TLFi; cf. În conformitate cu FEW 2, b, fr. De altfel, cele două locuţiuni sunt destul de apropiate ca sens în franceză, putând apărea chiar în acelaşi context, creându-se impresia că ar fi cvasi-sinonime: , Maupassant, Bel-Ami roman : Ils demeurèrent longtemps côte à côte, coude à coude, silencieux et méditant.

    Această cvasi-identitate semantică a reprezentat un factor favorizant pentru echivalarea ambelor locuţiuni franceze printr-o singură structură românească: cot la cot, aşa cum a argumentat Th. Hristea art. În ceea ce priveşte alte limbi europene, am identificat structuri echivalente structural şi semantic cu fr. Ellenbogen an Ellenbogen şi Ellbogen an Ellbogen descoperită de noi, cu ajutorul Google Books, începând din , când apare într-o lucrare pe tema instrucţiei militare: Exercitii.

    Reglement für gesammte Kaiserliche Königliche Cavallerie- Regimenter. Johann Thomas Edler von Trattnern, , p. Elboge unde locuţiunea noastră este ilustrată cu un citat din J. Goethe; judecând după atestările descoperite cu Google Books şi după prezentările din diverse dicţionare ale limbii germane actuale, se pare că locuţiunea dată era mult mai frecventă în secolele 18—19 decât în secolul 20 şi în perioada actuală ; — it. Etimologia Locuţiunea cot la cot, deşi uzuală în limba comună din secolul al lea şi din prezent, este caracteristică vorbitorilor din mediul urban, cu un nivel de instrucţie cel puţin mediu, nefiind specifică limbii populare.

    Cea mai veche atestare cu locuţiunea cot la cot, cea din Cronica Banatului — , reprezintă un calc frazeologic după modelul corespunzător din germană, Ellenbogen an Ellenbogen. Descriind războiul austro-turc [ Zug etc.

    Aşadar, apreciem că atestarea locuţiunii cot la cot din Cronica Banatului se diferenţiază net de celelalte atestări semnalate, atât din punct de vedere diatopic Banat vs. Moldova şi Muntenia , diacronic — vs. Credem, cu alte cuvinte, că ea este izolată în raport cu procesul de implantare în limba comună a locuţiunii cot la cot, ce s-a produs începând de pe la jumătatea secolului al lea.

    În schimb, celelalte atestări româneşti, localizate în Moldova şi în Muntenia, începând cu anul Alecu Russo , au un profil ce corespunde pe deplin cu ipoteza influenţei franceze. Să amintim, în acest sens, faptul că Alecu Russo a fost unul dintre cei mai francofili intelectuali paşoptişti şi că şi-a scris cea mai mare parte a operelor sale în limba franceză DGLR, vol.

    În încercarea de a vedea în mod concret cum au procedat, în secolul al lea, traducătorii români, am comparat o serie de texte originale, unde apare structura fr. Am identificat 15 pasaje cu locuţiunea dată în texte traduse în română, în intervalul —, urmărind opţiunile traducătorilor. Numai într-un singur caz din cele 15, fr. În celelalte 14 situaţii, fr.

    Georgescu, Regina Margot II: Grădinăria, p. În originalul francez: Dans ce dernier cas, on les étend côte à côte les uns des autres. Jardinage, François-Vincent Raspail, ibidem. În originalul francez: On dépose ces mèches, ainsi peignées, côte à côte et couche sur couche. François-Vincent Raspail, Manuel annuaire de la santé pour ou Médecine et pharmacie domestiques.

    Baronzi, Istoria civilizaţiunii în Europa, vol. II, p. În originalul francez: Voilà donc deux réformes qui marchent côte à côte. François Guizot, Histoire générale de la civilisation en Europe. Emile Souvestre, Riche et pauvre, ? Georgescu, Regina Margot roman. Bucureşti, partea I, p. Alexandre Dumas père, La Reine Margot, Georgescu, ibidem, partea I, p.

    Alexandre Dumas père, ibidem. Georgescu, ibidem, partea II, p. În originalul francez: Charles IX marchait côte à côte avec Henri appuyé à son bras. Georgescu, ibidem, partea III, p. În originalul francez: La mort, ce spectre qui marche sans cesse dans notre vie côte à côte avec nous.

    Ollănescu, Ruy-Blas dramă în cinci acte , în Conv. Lit, XII, p. Victor Hugo, Ruy Blas, Spartali, Ziua din urmă a unui osândit roman, publicat în foileton , în România liberă, an IX, nr. În originalul francez: Ils restent à gauche, côte à côte, terrifiés. Émile Zola, Thérèse Raquin, Aşadar, ţinând cont de faptul că, din cele 15 exemple de mai sus, numai într-unul singur fr.

    Am văzut că vorbitorii şi traducătorii români dispuneau de alte modalităţi de traducere a fr. Nu dorim nicidecum să respingem analiza făcută de Th. Hristea, ci numai să o apreciem la justa ei valoare, ilustrând-o şi sprijinind-o cu ajutorul unor date cât mai relevante şi cât mai concrete. Datele concrete sunt reprezentate tocmai de pasajul din traducerea din unicul reperat de noi , unde fr.

    Opţiunea traducătorului se justifică, fiind vorba de persoane mai exact, personaje ale unei piese de teatru. Totuşi, referirea la persoane nu se constituie într-o condiţie care să determine în mod automat traducerea fr. Un alt argument, chiar mai convingător, pentru considerarea locuţiunii fr.

    Russo dialecte Blaga case Chiar dacă nu este vorba de traduceri, ci de texte originale, contribuţia modelului din franceză côte à côte ni se pare incontestabilă în aceste două cazuri dar şi în altele , fiind singura modalitate de a da seama de stângăcia dacă nu bizareria citatelor de mai sus din A.

    Russo şi L. Formula coastă la coastă, mai fidelă în raport cu modelul fr. Totuşi, atestările româneşti din secolul al lea , B. Hasdeu; , C. Dobrogeanu-Gherea , menţionate mai sus, având structura cot la cot cu referire la persoane şi cu evocarea unui pregnant sentiment de solidaritate şi camaraderie indică, în mod necesar, locuţiunea fr.

    În stadiul actual al cercetării, nu putem identifica originea exactă a locuţiunilor fr. Ellenbogen an Ellenbogen formaţii interne independente? În schimb, fr. Această analiză etimologică este întemeiată pe următoarele argumente: 1. Cele mai vechi atestări româneşti reperate de noi datează de pe la jumătatea secolului al lea când influenţa franceză era deosebit de puternică sau, în cazul expresiei a arde etapele, din prima jumătate a secolului al lea.

    Ele provin din texte tributare influenţei franceze traduceri din franceză sau scrieri originale datorate unor personalităţi influenţate puternic de cultura franceză.

    Expresiile echivalente din franceză au o vechime mult mai mare şi, uneori, chiar prezintă o variaţie semnificativă din punctul de vedere al sensului23, în timp ce eventualele expresii similare din alte limbi germană, italiană etc. Într-un caz, în cel al expresiei a sări în ochi, am ajuns la concluzia că ea va fi apărut în română nu doar datorită influenţei franceze, ci, poate, şi datorită celei germane, pe baza următoarelor argumente: 23 Cum ar fi fr.

    Pe lângă atestările ce indică cu certitudine modelul francez Alecsandri, Gh. Sion [trad. Kogălniceanu, M. Vechimea apreciabilă a expresiilor corespunzătoare din cele două limbi fr. Ar fi vorba, aşadar, de o etimologie frazeologică dublă, stabilită nu numai pe baza criteriului corespondenţelor formale şi semantice, ci şi pe baza analizei vechilor atestări disponibile. Procesul de pătrundere în limbă a structurii cot la cot a început pe la jumătatea secolului al lea, datorită scriitorilor moldoveni şi munteni dominaţi în mod autoritar de modelul cultural francez.

    Făcând un pas înainte, aşadar, valorificând şi examinând atestările cu rom. Hristea, dar am şi nuanţat-o în unele privinţe. Etapa iniţială, a tatonărilor şi a ezitărilor, în care traducătorii sau vorbitorii, în general, intră în contact pentru prima dată cu o anumită unitate frazeologică din limba-sursă. Acum frazeologismele din cealaltă limbă pot fi redate prin turnuri tradiţionale, perfect încetăţenite în limba română, dar construite din elemente care nu corespund în totalitate cu modelul extern.

    A se vedea cazul locuţiunii fr. Tot în această etapă iniţială se consemnează frecvent cazuri de transpunere a frazemelor din limba-sursă într-un mod impropriu, chiar stângaci, creându-se uneori impresia că traducătorii nici nu au înţeles sensul corect. Sesizarea acestei etape iniţiale are importanţa ei, pentru că ea reprezintă un bun indiciu asupra faptului că locuţiunea românească echivalentă aşa cum o cunoaştem în prezent: într-o bună zi; a sări în ochi; pe picior de egalitate încă nu exista în limbă sau că procesul de fixare în limbă era abia la început.

    Etapa în care se implementează uzul normal din punctul de vedere al limbii actuale , prin vehicularea de către traducători, dar şi de mulţi alţi utilizatori ai limbii, a 24 Credem că printr-o contribuţie precum cea de faţă putem aduce probabil cel mai frumos omagiu memoriei profesorului Theodor Hristea şi activităţii sale de cercetare ştiinţifică a faptelor de limbă. Ni se pare că ar merita ca o cercetare de acest fel să fie efectuată pe o scară mult mai largă. Dacă în această comunicare am cercetat doar şase unităţi frazeologice, investigaţia ar putea fi extinsă la un număr mult mai mare de expresii sau locuţiuni de acest fel.

    O listă de câteva sute de astfel de unităţi frazeologice ar fi uşor de întocmit de exemplu, pornind de la sutele de exemple discutate sau numai menţionate în Goldiş-Poalelungi ; Hristea , , ; Groza etc. Paris, J. Alexi—Theochar Alexi, Dicţionar român-german.

    A doua ediţiune prelucrată şi complectată [ Antonescu — Nou dicţionariu frances-român şi român-frances, cules din cele mai bune dicţionare în ambele aceste limbe.

    I] Partea francesă, [vol. II] Partea română. A doua ediţiune revăzută şi corectată, Bucureşti, Steinberg, I: ; vol. II: Actele celui de-al 9-lea Colocviu al Catedrei de Limba Română. Bucureşti, Editura Universităţii din Bucureşti, p. Codrescu — Teodor Codrescu, Dicţionariu franceso-românu.

    Iaşi, Tipografia Buciumului Romanu, Costinescu — Ion Costinescu, Vocabular româno-frances. Bucureşti, Tipografia Naţională Antreprenor C. Rădulescu, Cumbre — Aquilino Sánchez et al. Basado en el método Cumbre. DGLR — Dicţionarul general al literaturii române. Coordonator: Eugen Simion. Expressions et locutions. Ediţie electronică, site Internet : www. Dumistrăcel — Stelian Dumistrăcel, Lexic românesc. Cuvinte, metafore, expresii. Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică.

    Dumistrăcel — Stelian Dumistrăcel, Până-n pânzele albe. Expresii româneşti. Biografii — motivaţii. Ediţia a II-a, revăzută şi augmentată. Iaşi, Institutul European. Florescu — Cristina Florescu, Consideraţii cu privire la limbajul familiar românesc. Bucureşti, Editura Academiei Române, Goldiş-Poalelungi — Ana Goldiş-Poalelungi, Influence du français sur le roumain vocabulaire et syntaxe.

    Graur — Al. Groza — Liviu Groza, Dinamica unităţilor frazeologice în limba română contemporană. Editura Universităţii din Bucureşti. Hasdeu [] — B. Tomul III. Istoria limbei române. Partea I. Principie de linguistică. Ediţie îngrijită şi note de G.

    Mihăilă, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, , p. Hristea — Th. Ediţia a treia, Bucureşti, Editura Albatros, p. Limba şi literatura română, XLIV, p. Constantinescu ed. Bucureşti, Editura Academiei Române. Laurian, I. Massim, Dicţionariul limbei române. După însărcinarea dată de Societatea Academică Română. Munteanu — Cristinel Munteanu, Frazeologie românească. Formare şi funcţionare. Bucureşti — Chişinău, Litera Internaţional, Ediţia a doua.

    Oxford, Clarendon, [ediţia întâi: ]. Dictionnaire alphabétique et analogique de la langue française. Paris, Dictionnaires Le Robert, Poenaru—Florian—Hill — P. Fiecare departament se va strădui să internaţionalizeze propriile cursuri prin relaţii bilaterale cu universităţi europene, în vederea realizării de mobilităţi ale studenţilor şi cadrelor didactice în perspectiva obţinerii unei diplome duble de masterat.

    Cursurile comune, ţinute în limba română, vor oferi posibilitatea de a cunoaşte realmente şi aspecte ale altor spaţii culturale, lărgind orizontul de cunoştinţe la cursanţilor. Rezultatele pozitive se reflectă într-o bună apreciere a acestei formule interdisciplinare, deschisă internaţionalizării, aşa cum reiese din afirmaţiile multor cursanţi, chiar dacă aceştia au sesizat şi destule aspecte care nu funcţionează întotdeauna ireproşabil.

    Publicul vizat:. Calificarea profesională:. Prin competenţele de acţiune interculturală în spaţii variate acumulate pe parcursul studiului absolvenţii pot lucra în următoarele domenii:. Atât cursurile cât şi activităţile de seminar sunt concepute pe principiul interacţiunii profesor — cursant, o atenţie deosebită acordându-se dezvoltării autonomiei cursantului în învăţare şi în rezolvarea sarcinilor de lucru.

    Întregul proces de predare-învăţare este orientat asupra nevoilor cursanţilor şi se adaptează cerinţelor acestora, flexibilitatea programului fiind garantată prin evaluarea sa periodică de către cursanţi.

    Formele de derulare a participării la cursuri:. De preferinţă, masteranzii vor frecventa direct cursurile oferite. În cazuri şi situaţii speciale, se vor conveni forme de achitare a obligaţiilor didactice prin forme moderne de comunicare: e-mail, bloguri, referate întocmite prin strategii puse de acord cu cadrele didactice.

    Cursurile se programează de regulă în zilele de vineri şi sâmbătă , programul fiind favorabil aşadar cursanţilor domiciliaţi în alte localităţi. Echipa pedagogică departamentul de germanistică :. Universitatea din Bucureşti:. George Guţu, prof. Ioan Lăzărescu, prof. Ioana Crăciun-Fischer, prof. Mariana Lăzărescu, conf. Marianne Koch, conf. Gheorghe Nicolaescu, lect. Horaţiu Decuble, lect. Ioana Hermine Fierbinţeanu, lect.

    Daniela Ionescu, asist. Iunia Martin, asist. Raluca Rădulescu, lect. DAAD Dr. Thomas Schares. Universităţi europene partenere:. Orlando Grossegesse Braga, Portugalia , prof. Sissel Legreid Bergen, Norvegia , prof.

    Herbert Uerlings Trier, Germania , prof. Stefan Sienerth München, Germania , prof. Camilla Miglio Roma, Italia , prof. Ursula Bavaj Viterbo, Italia , conf. Iulia Karin Patrut Trier, Germania , prof. Juliane Roth München, Germania şi alţii. Echipa pedagogică departamentul de romanistică :. Sanda Rîpeanu, prof. Coman Lupu, prof.

    Oana Sălişteanu, prof. Smaranda Elian, conf. Mianda Cioba, conf. Mioara Caragea, conf. Anca Crivăţ, conf. Roxana Utale, conf. Mircea Doru Brânză, lect. Hanibal Stănciulescu, lect. Adriana Ciama, lect. Oana Balaş. Echipa pedagogică departamentul de slavistică :. Octavia Nedelcu, prof. Antoaneta Olteanu, prof. Constantin Geambaşu, conf. Mariana Mangiulea, lect. Sorin Paliga, lect.

    Leave a Reply

    Your email address will not be published. Required fields are marked *