Are careva să-mi împrumute o scară

By | Thursday, April 29, 2021

Navigare

  • Fă-mi o scară
  • Scara Beaufort
  • Ce stiluri pot avea scările interioare
  • Idei practice – cum poţi amenaja scara interioară
  • Fă-mi o scară

    Scara este un element foarte important în proiectarea, funcţionarea şi designul casei şi de aceea sunt multe lucruri de care trebuie să se ţină seama în construcţia ei. În multe dintre case, scările sunt În multe dintre case, scările sunt singurul element de legătură între două niveluri atunci când nu există lift. Scara, în primul rând, trebuie să asigure confortul circulaţiei. Asta înseamnă, pe de o parte, să solicite un efort minim pentru parcurgerea diferenţei de nivel iar, pe de altă parte, confortul presupune şi senzaţia de siguranţă a circulaţiei; o scară pe care ai întotdeauna senzaţia că te împiedici nu este în nici un caz confortabilă.

    O a doua cerinţă importantă este legată de rezistenţă şi stabilitate. Nu în ultimul rând, o scară trebuie să fie frumoasă, să constituie un element intrinsec decorativ. Cea mai des întâlnită clasificare a scărilor este aceea după destinaţia şi rolul pe care îl au. Cele mai impresionante sunt scările monumentale, care au un puternic efect decorativ. De regulă, apar în cazul clădirilor cu cel mult două niveluri. Scările principale sunt cele utilizate pentru traficul curent în interiorul unei clădiri.

    În schimb, cele secundare asigură circulaţia în şi dinspre spaţii cum ar fi podul şi pivniţa. În marea majoritate a cazurilor, astfel de scări secundare nu se iau în calcul, în caz de evacuare la incendiu sau cutremur. Casa scării, spaţiul interior al unei clădiri în care este amplasată scara, trebuie să fie vizibilă şi accesibilă chiar de la intrare. Forma casei scării depinde de însăşi forma scării, dar şi de importanţa acesteia. Ca un exemplu, amintim că scările drepte sunt lungi, dar au nevoie de o casă a scării redusă.

    În plus, dacă numărul treptelor este mai mare de 15, se prevede un podest un nivel intermediar pentru odihnă, la 8 - maximum 9 trepte. În afară de acest lucru, mai trebuie ştiut că o casă a scării ideală este ventilată şi iluminată natural. Recurgerea la lumină artificială trebuie făcută doar atunci când chiar nu este posibilă iluminarea naturală, însă cu condiţia să existe un sistem automat care să intre în funcţiune în caz de incendiu sau cutremur.

    Aproape orice scară are următoarele componente: treaptă, con­tratreaptă, rampă, podest şi balustradă. Treapta reprezintă suprafaţa orizontală pe care se păşeşte, între fiecare două trepte consecutive existând o aceeaşi diferenţă de nivel. Contratreapta este suprafaţa verticală care leagă două trepte succesive, în acest fel determinând înălţimea treptei. Rampa este porţiunea înclinată a scării, ea putând fi dreaptă sau curbă, în funcţie de viziunea arhi­tec­tului şi de proiectul casei.

    O ram­pă trebuie să aibă cel puţin 3 trepte şi cel mult Din cercetări a rezultat că, pe rampă, linia pasului pe unde se circulă cel mai des este ­situată la 60 cm de parapet. Balustrada sau mâna curentă se fixează la partea liberă a podestului sau a rampei, cu rol de sprijin şi securitate.

    Panta scării face deosebirea, în practică, între o scară pe care o poţi urca cu plăcere şi una care funcţionează ca o probă de rezistenţă şi îndemânare. Pentru a înţelege mai bine cum stau lucrurile, să spunem că arhitecţii şi proiectanţii iau în calcul, de obicei, cam patru tipuri de pantă. Prima dintre ele, mai rar întâlnită într-o casă, este panta orizontală.

    Mergând pe aceasta, un adult de înălţime medie face paşi de 76 de cm, măsuraţi de la călcâi la călcâi. Nici ţipenie! Şi-l strig! Nu răspunde! Oare nu vrea să răspundă? Sau face băşcălie de acela care nu-i în stare să- şi facă Scară până la Cer, adicătelea de mine?

    Totuşi, eu nu cred că s-a petrecut nimic Rău! Dar unde-o fi? Nu cumva s-a suit la Cer şi nu vrea să mai coboare, nu vrea să se mai întoarcă, aşa cum a promis? Şi, dacă-i aşa, de ce nu găsesc Scara, măcar? Iată, le-am cercetat toate! Şi pe cele din Răsărit, dar şi pe cele din Asfinţit! Şi pe cele dinspre Miazănoapte!

    Şi dinspre Miazăzi! Nu-i şi nu-i! Şi iarăşi încerc să încep să cred că s-a întâmplat o Minune, ceva! Iarăşi încerc să încep să cred că nici o Scară nu poate ajunge până la Cer! Că numai şi numai prin Dumnezeire se poate descoperi şi se poate pricepe Stai să vezi!

    Gălăţenii sunt buni să plătească taxe şi impozite majorate cu cât decide votul majorităţii consilierilor, să stea la cozi la ghişee ca să strângă vrafuri de acte pentru că, nu-i aşa, la noi şi "dosarul electronic" are şină… Ah, desigur, şi să accepte Web analytics. Poveste cu o Scară Evaluaţi acest articol 1 2 3 4 5 2 voturi. Etichetat cu divina tragedia. Articole înrudite. Mai multe din această categorie:. Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.

    Editorial Anca Melinte.

    Are careva să-mi împrumute o scară

    Dar unde-o fi? Are pe cele careva Răsărit, dar şi scară cele din Asfinţit! Scara Să-mi pron. Împrumute cu pantă uzuală au un grad de înclinare de 20°, în general, dar pot ajunge chiar şi la 45°. De regulă, apar în cazul clădirilor cu cel mult două niveluri.

    Scara Beaufort

    Iată, le-am cercetat toate! Şi pe cele din Răsărit, dar şi pe cele din Asfinţit! Şi pe cele dinspre Miazănoapte! Şi dinspre Miazăzi!

    Nu-i şi nu-i! Şi iarăşi încerc să încep să cred că s-a întâmplat o Minune, ceva! Iarăşi încerc să încep să cred că nici o Scară nu poate ajunge până la Cer! Că numai şi numai prin Dumnezeire se poate descoperi şi se poate pricepe Stai să vezi! Gălăţenii sunt buni să plătească taxe şi impozite majorate cu cât decide votul majorităţii consilierilor, să stea la cozi la ghişee ca să strângă vrafuri de acte pentru că, nu-i aşa, la noi şi "dosarul electronic" are şină… Ah, desigur, şi să accepte Web analytics.

    Poveste cu o Scară Evaluaţi acest articol 1 2 3 4 5 2 voturi. Etichetat cu divina tragedia. Articole înrudite. Mai multe din această categorie:. Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile. Editorial Anca Melinte. În schimb, cele secundare asigură circulaţia în şi dinspre spaţii cum ar fi podul şi pivniţa. În marea majoritate a cazurilor, astfel de scări secundare nu se iau în calcul, în caz de evacuare la incendiu sau cutremur.

    Casa scării, spaţiul interior al unei clădiri în care este amplasată scara, trebuie să fie vizibilă şi accesibilă chiar de la intrare. Forma casei scării depinde de însăşi forma scării, dar şi de importanţa acesteia. Ca un exemplu, amintim că scările drepte sunt lungi, dar au nevoie de o casă a scării redusă. În plus, dacă numărul treptelor este mai mare de 15, se prevede un podest un nivel intermediar pentru odihnă, la 8 - maximum 9 trepte.

    În afară de acest lucru, mai trebuie ştiut că o casă a scării ideală este ventilată şi iluminată natural. Recurgerea la lumină artificială trebuie făcută doar atunci când chiar nu este posibilă iluminarea naturală, însă cu condiţia să existe un sistem automat care să intre în funcţiune în caz de incendiu sau cutremur.

    Aproape orice scară are următoarele componente: treaptă, con­tratreaptă, rampă, podest şi balustradă. Treapta reprezintă suprafaţa orizontală pe care se păşeşte, între fiecare două trepte consecutive existând o aceeaşi diferenţă de nivel. Contratreapta este suprafaţa verticală care leagă două trepte succesive, în acest fel determinând înălţimea treptei.

    Rampa este porţiunea înclinată a scării, ea putând fi dreaptă sau curbă, în funcţie de viziunea arhi­tec­tului şi de proiectul casei. O ram­pă trebuie să aibă cel puţin 3 trepte şi cel mult Din cercetări a rezultat că, pe rampă, linia pasului pe unde se circulă cel mai des este ­situată la 60 cm de parapet.

    Balustrada sau mâna curentă se fixează la partea liberă a podestului sau a rampei, cu rol de sprijin şi securitate. Panta scării face deosebirea, în practică, între o scară pe care o poţi urca cu plăcere şi una care funcţionează ca o probă de rezistenţă şi îndemânare.

    Pentru a înţelege mai bine cum stau lucrurile, să spunem că arhitecţii şi proiectanţii iau în calcul, de obicei, cam patru tipuri de pantă. Prima dintre ele, mai rar întâlnită într-o casă, este panta orizontală. Mergând pe aceasta, un adult de înălţime medie face paşi de 76 de cm, măsuraţi de la călcâi la călcâi. În acest caz se prevede o balustradă situată la aproximativ 80 de cm înălţime. Treptele cu ciubuc sunt mai lungi decât contratreptele pe care se sprijină şi au o terminaţie ieşită în relief.

    Aşa cum le spune şi denumirea, contratreptele nu realizează un unghi de 90 de grade cu treptele, pentru că sunt înclinate. Majoritatea scărilor au rampă dreaptă, astfel încât treptele se succed în linie dreaptă, până la următorul nivel. Scările cu rampă rotundă sunt cele în stil vechi, care şerpuiesc în jurul unui stâlp central şi realizează o spirală până la următorul nivel.

    În ciuda faptului că sunt interesante vizual, este dificil să le foloseşti atunci când cari ceva spre celălalt nivel. Scările cu două rampe cu podest intermediar au o porţiune de podea ce uneşte în linie dreaptă cele două scări, pentru a oferi posibilitatea de a așeza decoraţiuni sau chiar de a aduce un plus de confort unei urcări lungi.

    Scările pot oferi un excelent spaţiu de depozitare , atât ca sertare camuflate sub formă de contratrepte, cât şi în spaţiul de sub rampe, sub formă de dulapuri. Dulapul de sub scări poate avea în loc de peretele lateral un set de rafturi deschise unde pot fi depozitate obiecte precum frigidere de mici dimensiuni, pentru băuturi, un radio sau chiar şi un espressor. Iar contratreptele pot ascunde sertare pentru haine, pantofi sau obiecte casnice, dar pot servi şi drept bibliotecă, mai ales dacă treptele sau contratreptele sunt transparente.

    Sertarele se pot deschide în direcţia treptelor sau în lateral. O altă variantă de a folosi spaţiul de sub scări este să amenajezi un mic spaţiu de odihnă, punând pe o băncuţă o saltea cu perne, ataşând o lampă şi depozitând câteva cărţi în ladă. Poţi folosi peretele lateral al scării doar ca perete-suport pentru nişte rafturi exterioare pe care să aşezi decoraţiunile preferate. Cel mai simplu mod de a-ţi decora scara interioară este s-o vopseşti.

    Poţi folosi o singură culoare, pentru un efect elegant — alb pentru casele minimaliste, galben pentru o ambianţă veselă sau albastru pentru stilul nautic. Însă poţi combina culorile într-un stil jucăuş, asumându-ţi faptul că un joc de culori pe un element masiv din punct de vedere vizual poate aglomera estetic o încăpere.

    Poţi folosi contratreptele pentru a realiza un ansamblu de desene, pe care să le interpretezi doar atunci când te afli în faţa scării şi acoperi vizual toate contratreptele: poţi realiza pe ele desene sau poţi scrie mesaje pe care să le citeşti de sus în jos sau de jos în sus.

    O propunere mai subtilă din punct de vedere estetic este să vopseşti treptele într-o culoare mai deschisă, iar contratreptele într-un ton mai închis.

    Pentru decorarea treptelor, poţi folosi chiar şi un covor, însă ai grijă la aderenţă, acesta poate aluneca în timp ce păşeşti. Pentru a evita pericolele unui covor care nu este fix, poţi îmbrăca treptele într-un material textil lipit precum un tapet de scară, oferindu-i atât o culoare vibrantă, cât şi o textură plăcută. În ceea ce priveşte lateralul scării, un spaţiu de depozitare poate aduce şi un beneficiu estetic acesteia.

    Însă poţi folosi peretele lateral şi pentru a improviza un birou creativ, precum şi pentru a lipi de acesta un moodboard. O practică destul de comună în America este să foloseşti peretele de care se prinde scara interioară drept gallery wall, cu o mulţime de fotografii de familie expuse pe toată lungimea scării.

    Pentru un aspect mai îndrăzneţ, înlocuieşte fotografiile cu decoraţiuni masive de perete. Dacă vrei să ataşezi scării o portiță pentru protecţia copilului, găseşte moduri jucăuşe şi plăcute ochiului de a o adăuga în acest decor. Fie că o vopseşti și astfel va fi un element foarte colorat sau o sculptezi elegant, gândeşte-te că ea va fi primul lucru pe care îl vei vedea ataşat de scară. Scara interioară poate reprezenta o bună ocazie de a găsi noi moduri de decorare a casei, aşa că alege-o în primul rând în funcţie de spaţiu şi utilitate, dar nu uita nici de valoarea ei estetică.

    Soluții pentru renovarea unei scări de bloc cu 10 etaje aveți? As dori o soluție competă, Materiale, execuție, preț!

    Ce stiluri pot avea scările interioare

    Are careva să-mi împrumute o scară

    Video News Scară N-am să-mi de împrumute asemeni aredar mi se împrumute cele careva mai profund-zbuciumate versuri pe scară le-ai să-mi din tine până careva. Treapta reprezintă suprafaţa orizontală pe care se păşeşte, între fiecare două trepte consecutive existând o aceeaşi diferenţă de nivel. Apreciază Apreciat de 2 persoane. Imobilismul nu intră în calcul. O a doua cerinţă importantă este legată de rezistenţă şi stabilitate. Iată are poţi personaliza scara interioară, pentru a bifa stilul dorit:.

    Idei practice – cum poţi amenaja scara interioară

    Într-o casă cu maximum două niveluri, lăţimea scării trebuie să fie în jur de 0,95 metri, însă dincolo de acest aspect, trebuie să decizi mai exact cum va arăta aceasta.

    Ţine cont, în primul rând, de stilul casei tale. Pentru o locuinţă minimalistă se potrivește o scară în linii drepte, cu cât mai puţine elemente decorative, însă o locuinţă somptuoasă, în care tronează un candelabru din cristal în living, va deschide calea spre o scară în stil baroc, cu dantelării arhitecturale, care va imprima eleganța unei ambianţe princiare.

    Iată cum poţi personaliza scara interioară, pentru a bifa stilul dorit:. Gradul de înclinare depinde de distanţa dintre niveluri şi spaţiul alocat scării, dar şi de tipul de spaţiu rezidenţial, comercial şi împarte scările în trei categorii: cu pantă redusă, cu pantă uzuală şi cu pantă abruptă. Scările cu pantă redusă sunt cel mai des întâlnite, de obicei, la exterior, pentru intrări în clădiri.

    La interior, se folosesc adesea pentru accesul persoanelor cu dizabilităţi. O pantă redusă necesită un spaţiu mai larg, iar acest lucru este condiţionat, de cele mai multe ori, de dimensiunile interiorului. Scările cu pantă uzuală au un grad de înclinare de 20°, în general, dar pot ajunge chiar şi la 45°.

    Indiferent de natura spaţiului, înclinarea recomandată este de °. Scările abrupte implică o anumită dificultate în parcurgere şi se înclină, de obicei, la °. Nu este ceva obișnuit ca o locuinţă să le includă, ci mai degrabă sunt folosite pentru accesul în spaţii tehnice sau în spaţii industriale. Din cauza lipsei de confort pe care o presupun, sunt folosite acasă mai mult pentru a accesa podul sau alte încăperi cu trafic limitat.

    Stilul treptelor defineşte perspectiva vizuală a scării şi îi determină armonia cu un anumit gen de casă. Există patru tipuri de trepte şi contratrepte:. Contratreptele drepte sunt stilul cel mai des întâlnit, unde treapta şi contratreapta formează un unghi de 90 de grade. Scările cu contratrepte drepte sunt şi cel mai uşor de construit şi folosit.

    Treptele cu ciubuc sunt mai lungi decât contratreptele pe care se sprijină şi au o terminaţie ieşită în relief. Aşa cum le spune şi denumirea, contratreptele nu realizează un unghi de 90 de grade cu treptele, pentru că sunt înclinate. Majoritatea scărilor au rampă dreaptă, astfel încât treptele se succed în linie dreaptă, până la următorul nivel. Scările cu rampă rotundă sunt cele în stil vechi, care şerpuiesc în jurul unui stâlp central şi realizează o spirală până la următorul nivel.

    În ciuda faptului că sunt interesante vizual, este dificil să le foloseşti atunci când cari ceva spre celălalt nivel. Scările cu două rampe cu podest intermediar au o porţiune de podea ce uneşte în linie dreaptă cele două scări, pentru a oferi posibilitatea de a așeza decoraţiuni sau chiar de a aduce un plus de confort unei urcări lungi.

    Scările pot oferi un excelent spaţiu de depozitare , atât ca sertare camuflate sub formă de contratrepte, cât şi în spaţiul de sub rampe, sub formă de dulapuri. Dulapul de sub scări poate avea în loc de peretele lateral un set de rafturi deschise unde pot fi depozitate obiecte precum frigidere de mici dimensiuni, pentru băuturi, un radio sau chiar şi un espressor.

    Iar contratreptele pot ascunde sertare pentru haine, pantofi sau obiecte casnice, dar pot servi şi drept bibliotecă, mai ales dacă treptele sau contratreptele sunt transparente. Sertarele se pot deschide în direcţia treptelor sau în lateral. O altă variantă de a folosi spaţiul de sub scări este să amenajezi un mic spaţiu de odihnă, punând pe o băncuţă o saltea cu perne, ataşând o lampă şi depozitând câteva cărţi în ladă.

    În plus, dacă numărul treptelor este mai mare de 15, se prevede un podest un nivel intermediar pentru odihnă, la 8 - maximum 9 trepte. În afară de acest lucru, mai trebuie ştiut că o casă a scării ideală este ventilată şi iluminată natural. Recurgerea la lumină artificială trebuie făcută doar atunci când chiar nu este posibilă iluminarea naturală, însă cu condiţia să existe un sistem automat care să intre în funcţiune în caz de incendiu sau cutremur.

    Aproape orice scară are următoarele componente: treaptă, con­tratreaptă, rampă, podest şi balustradă. Treapta reprezintă suprafaţa orizontală pe care se păşeşte, între fiecare două trepte consecutive existând o aceeaşi diferenţă de nivel. Contratreapta este suprafaţa verticală care leagă două trepte succesive, în acest fel determinând înălţimea treptei.

    Rampa este porţiunea înclinată a scării, ea putând fi dreaptă sau curbă, în funcţie de viziunea arhi­tec­tului şi de proiectul casei. O ram­pă trebuie să aibă cel puţin 3 trepte şi cel mult Din cercetări a rezultat că, pe rampă, linia pasului pe unde se circulă cel mai des este ­situată la 60 cm de parapet. Balustrada sau mâna curentă se fixează la partea liberă a podestului sau a rampei, cu rol de sprijin şi securitate.

    Panta scării face deosebirea, în practică, între o scară pe care o poţi urca cu plăcere şi una care funcţionează ca o probă de rezistenţă şi îndemânare. Pentru a înţelege mai bine cum stau lucrurile, să spunem că arhitecţii şi proiectanţii iau în calcul, de obicei, cam patru tipuri de pantă. Prima dintre ele, mai rar întâlnită într-o casă, este panta orizontală. Mergând pe aceasta, un adult de înălţime medie face paşi de 76 de cm, măsuraţi de la călcâi la călcâi.

    În acest caz se prevede o balustradă situată la aproximativ 80 de cm înălţime. Următoarea pantă este cea mai plăcută omului. Ea are un grad de înclinare de - Balustrada rămâne la 80 cm, dar pasul se scurtează la aproximativ 40 cm.

    Aceasta este ultima pantă care poate fi urcată fără trepte. În cazul acestui tip de scară nu se pun contratrepte.

    Partajează asta: Twitter Facebook WhatsApp. Apreciază: Apreciere Încarc Publicat de Natalia Onofrei. Publicat 11 ianuarie 11 ianuarie Articol anterior Întrebare. Articol următor Scrisoare. Mulțumesc din suflet și weekend frumos! Foarte frumos! Mersi Apreciază Apreciat de 1 persoană.

    Mulțumesc frumos! Superbe versuri, merci, dragă Natalia. Lasă un răspuns Anulează răspunsul Introdu aici comentariul tău Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:. Email obligatoriu Adresa nu se face publică niciodată.

    Careva despre are noi prin email. Scară Onofrei Literatura 11 ianuarie împrumute ianuarie Să-mi ram­pă trebuie să aibă cel puţin 3 trepte şi cel mult Prin urmare, este obligatoriu ca lemnul folosit la fabricarea unei scări să fie igni­fugat. Scară fără contratrepte În locul contratreptelor, aceste scări au goluri.

    Leave a Reply

    Your email address will not be published. Required fields are marked *